Fotbalul este viaţa sa, iar acest lucru se poate vedea în CV-ul lui. Nu şi-a bătut niciodată joc de sportul care i-a adus şi multe satisfacţii, a fugit de a mâncat pământul la fiecare partidă, a evoluat acolo unde l-a pus antrenorul, şi... nu a văzut niciodată cartonaşul roşu. Acesta este, pe scurt, Adrian Brazovan.

S-a născut pe 3.10.1981 la Făget, iar fotbalul l-a început în mod organizat odată cu intrarea în clasa a IX-a la LPS Banatul. "Am fost în generaţie cu Paul Codrea, Paşcalău, Jivan sau Nastor, iar primul antrenor mi-a fost Vasile Gaboraş, un om deosebit de la care am învăţat ce înseamnă respectul, punctualitatea, profesionalismul, randamentul în joc", ne-a spus Adi. Începe ca "senior" la Tehnomet în Divizia D, sub comanda lui Tică Andreaş, marcă 9 goluri în returul campionatului şi este acontat de Telecom Timişoara, echipă ce evolua în liga a III-a. "Am fost coechipier cu Artimon, Pelici, Ilici, Benga, fotbalişti de caracter care au ajuns toţi antrenori pricepuţi", ne-a spus Brazo, despre prima experienţă la liga a III-a.

Sezoane bune la Electrica

Trece apoi la Electrica, un club foarte bun în acele vremuri din Timişoara. Sub comanda lui Remus Steop şi alături de jucători ca Stan, Iacobiuciu, Durlă şi mai apoi Stupar, Fabian, Ritter, Stanciu, Brazovan petrece câteva sezoane bune la Gara Mică, alături de o echipă care mai mereu era în prim planul ligii a III-a. Rămâne antologică povestea partidei de la Tg. Cărbuneşti. "Noi aveam meci acolo şi aveam semnale că nu ne va fi bine. Cărbuneştiul era în luptă cu Motru pentru promovare, iar gazdele ne acuzau că tragem pentru motreni, deşi noi i-am bătut în meciul direct. Nici nu am apucat să ne dăm jos bine din autocar că ne-au atacat cu ciomege, lopeţi, furci. Cel mai şifonat a ieşit Stupar, care şi-a pierdut dinţi acolo. Eu am avut noroc că aveam o geantă cu echipament şi m-am apărat cu ea, după care am fugit pe câmp. Meciul nu s-a mai disputat în aceste condiţii, şi după ce am trecut şi pe la Poliţie să dăm declaraţii, am câştigat la masa verde cu 3-0. Între timp Motru a promovat în B, cu un punct avans, iar Cărbuneştiul a făcut apel la meciul cu noi, după câteva luni. Şi cum la noi totul e posibil, FRF a reprogramat partida la Craiova. Noi eram deja în vacanţă şi cu greu ne-am strâns să jucăm. Ne-au învins destul de greu şi au promovat ei în cele din urmă".

Din D în B cu CFR

Brazovan se mută apoi la Gara Mare, şi începe de jos cu CFR-ul, o echipă ce anterior ratase două baraje de promovare. Feroviarii reuşesc promovarea în C şi după doi ani ajung în B. Generaţie extraordinară, unde alături de Gheju, Luca, Rotaru, Mihăilă, Costândana, Nicolin, Brazovan trăieşte cele mai frumoase momente din carieră. "În primul an de B2, eram pe primul loc după 10 etape. Mi-am păstrat un ziar din vremea aceea. Vremuri bune, am terminat pe la mijlocul clasamentului atunci, Gheju ieşea golgheter an de an", ne-a declarat Adi.

Şansa de a juca în prima ligă

După acel sezon bun, Brazovan şi Gheju se pregătesc cu UTA, echipă ce urma să joace în prima ligă după afacerea Liberty. Sdrobiş îl cheamă însă la Vaslui, unde se transferă pentru 30.000 de euro. "Am ajuns la Vaslui cu Bumbac şi ne-am pregătit pentru debutul în prima ligă. Cu puţin timp înainte să înceapă campionatul, Srobiş a fost îndepărtat de acolo şi aşa nu am mai ajuns să jucăm nici noi în Liga I. Ne-am întors în cele din urmă la CFR, unde preşedinte era Silvăşan, care încetul cu încetul a reuşit să se scape de mulţi dintre jucătorii care au dus greul la clubul feroviar". A fost împrumutat la Macea, unde a evoluat excelent un retur de campionat, iar apoi s-a oprit la Covaci.

O promovare frumoasă şi retragerea din fotbalul mare

Cu Fortuna, Brazovan promovează la capătul unui sezon entuziasmant în Divizia B. Din păcate echipa nu rezistă aici decât un sezon, timp în care Brazovan ajunge la Făgetul natal, din B2 în Liga a 5-a. Nu regretă alegerea făcută, pentru că la doar 28 de ani se apucă şi de antrenorat. "Am fost şi la Covaci ca o familie, jucători experimentaţi, dar şi tineri de mare perspectivă, din păcate au fost undele decizii care nu au ajutat echipa. Oricum, o perioadă deosebită".

Profesor şi antrenor

Adrian nu a neglijat studiile, a terminat Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii de Vest, este profesor, dar şi antrenor. După jumătate de an la Făget, se mută la Gottlob, alături de colegi din liceu ca Nastor şi Jivan. Nu mai visează să joace sus, dar visează să pregătească copii pentru marea performanţă. "Peste 10 ani mă văd antrenând copii. Poate chiar la Gottlob, unde familia Nastor vrea să deschisă o Şcoală de Fotbal. Până atunci, mă ocup de Generaţia 2001 de la LPS Banatul şi de AS Margina, una dintre cele mai apreciate echipe din seria a III-a a Campionatului Judeţean", ne-a mai spus antrenorul-jucător căruia nu-i ajung cele 24 de ore ale unei zi pentru a vorbi/antrena/face fotbal.

"Cel mai bine m-am simţit la CFR. A fost o perioadă foarte bună, m-am simţit excelent în colectivul vişiniu, alături de jucătorii şi antrenorii de acolo. Pe teren, m-am înţeles ca fraţii cu Gheju la CFR şi cu Roman, la Covaci şi Gottlob".

"Nu am fost eu cine ştie ce fotbalist, dar am compensat prin muncă şi dăruire. Singurul regret este că nu am jucat măcar un meci în Liga I, dar sunt mulţumit de ce am realizat şi mândru de cele trei promovări pe care le am la activ".

daniel.neacsu@banatsport.ro