Ilie Gârleanu e unul dintre puținii supraviețuitori ai primei generații cu adevărat puternice a clubului alb-violet. S-a născut de Sf. Ilie, în 1930, la Rezina (jud. Orhei - actualmente în Rep. Moldova), însă în 1940, odată cu izbucnirea Războiului, s-a mutat la Craiova. A început fotbalul în Bănie, la Sportul Muncitoresc, trecând, mai apoi, la SPF Dolj Craiova. Pasul la seniori l-a făcut la Șoimii Sibiu. Ulterior a mai evoluat la CFR Sibiu, CCA București, CSA Câmpulung Moldovenesc și Petrolul Ploiești.

În toamna anului 1954 a sosit la Știința, formație la care avea să joace vreme de opt sezoane. A fost om de bază în echipa ce reușea să câștige, în 1958, primul trofeu major din istoria clubului, după o finală cu Progresul București. Extrema dreaptă a „studenților” n-a jucat însă în ultimul act, datorită unei suspendări. După plecarea de la Știința a mai evoluat, vreme de un sezon, la CFR Timișoara, alegând, în 1963, să-și agațe ghetele-n cui. Ca antrenor, a pregătit juniorii Progresului, dar și pe cei ai Politehnicii.

Are trei selecții în echipa națională: una la reprezentativa A și două la B

A practicat și atletismul, fiind, în 1949, component al echipei naționale, la 200m plat.

Cu ocazia aniversării sale, redacția noastră îi urează un călduros la mulți ani, multă sănătate și cât mai multe bucurii.